Europa - o economie imbatranita

"Succesul duce la multumire de sine. Multumirea de sine duce la esec. Doar paranoicii supravietuiesc." - afirmatie atribuita lui Andrew S. Grove, cofondator al companiei Intel.

Astazi, Europa este un loc cu o mare varietate de influente culturale, ce provin de pe tot globul. Toate aceste influente culturale duc la abordari diferite din partea natiunilor la probleme economice similare.
Europa este un continent cu o puternica incarcatura istorica, fiind leaganul civilizatiei moderne si gazduind popoare care si-au pus puternic amprenta de-a lungul timpului pe restul planetei, impunandu-si in multe locuri limba, obiceiurile, organizarea politica si modelul economic. De aceea, pe multe continente, in trecut, omul alb era considerat ca fiind superior din toate punctele de vedere, un veritabil stapan al celorlalte rase.
Continentul european, din punct de vedere al economiei, este impartit in doua parti importante: cea estica, si cea vestica.
Partea estica a Europei este cea care a avut de suferit din cauza influentei rusesti de dupa al doilea razboi mondial. Economiile din aceasta regiune, inclusiv Romania, resimt si in ziua de azi urmarile regimului totalitar impus de poporul rus timp de multe decenii. Tot acest timp petrecut in comunism a afectat in mod evident populatia, care inca nu este invatata sa fie in totalitate functionala intr-o economie capitalista. Gradul de coruptie la nivel inalt in aceste tari este foarte ridicat, si este ceva inacceptabil intr-un continent care doreste sa aiba o uniune economica competitiva pe plan mondial printre marile puteri ale lumii. In mod evident, coruptia este factorul care diminueaza cel mai mult cresterea economica la nivel national.
Cealalta parte a Europei, cea vestica, este cea mai puternica din punct de vedere economic dintre cele doua si dirijeaza mare parte din activitatea economica la nivelul Uniunii Europene.
Dupa al doilea razboi mondial, Europa de vest a stat departe de influenta ruseasca si a primit ajutoare economice din partea aliatilor sai americani. Din cauza situatiei economice precare de dupa razboi, o doza puternica de antreprenoriat a fost elementul care a ajutat aceste tari sa iasa din impas. Mai mult din necesitate, popoarele Europei de vest au trebuit sa fie inovatoare si sa porneasca companii cu produse noi pe piata, astfel stimuland economia nationala si ducand la o crestere substantiala in anii de dupa razboi. Problema este ca dupa ce si-au stabilizat economiile, aceste tari au stagnat din punct de vedere al economiei inovatoare si au adoptat progresul treptat, lent, in cadrul unui capitalism al firmelor mari. Este evident ca aparitia si dezvoltarea unor noi companii cum au fost candva Mercedes-Benz in Germania, Airbus in Marea Britanie sau FIAT in Italia ar duce fara indoiala la progresul si improspatarea economiei europene, care este invechita, conservatoare si inflexibila.
Datorita sistemului educational bine pus la punct, mare parte a Europei dispune de profesionisti bine pregatiti din toate domeniile, insa legislatia nu faciliteaza si nu incurajeaza asumarea riscului initierii noilor afaceri.
In luna martie a anului 2000, s-au intalnit toti liderii de stat din Uniunea Europeana, in cadrul Consiliului European de la Lisabona, unde au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), care avea rolul de a transforma Uniunea Europeana, pana in 2010, in "cea mai dinamica si competitiva economie din lume bazata pe cunoastere". Ca obiective principale in cadrul Strategiei de la Lisabona au fost obtinerea unei cresteri economice anuale de 3% la nivelul intregii uniuni, si crearea de 20 de milioane de noi locuri de munca pana in 2010. De asemenea, Agenda Lisabona stabilea o serie de obiective specifice in domenii precum inovarea, intreprinderile, liberalizarea diverselor piete si protectia mediului. Practic, Strategia de la Lisabona a incercat sa copieze o parte din valorile modelului american, din dorinta de a recupera decalajul de productivitate fata de acesta. Cresterea economica nu a ajuns in aceasta perioada la 3%, deoarece aceasta rata preconizata a cresterii economice a fost nerealista, si totodata lumea s-a confruntat cu criza economica din 2008, ale carei urmari se resimt si astazi in Romania.
Fondurile Europene canalizate catre Romania inca de dinainte ca aceasta sa devina o membra sunt o urmare a Strategiei de la Lisabona.
Per-total, in special in aceasta perioada cand aproape toate economiile lumii au fost afectate de criza economica, Europa a avut destul de multe probleme cu economia, mai ales la nivelul Uniunii Europene, insa important este faptul ca aceste lucruri au fost luate in considerare de liderii europeni si ca exista proiecte in desfasurare care sunt menite sa previna aceste situatii economice nefavorabile si sa contracareze efectul acestora.
O mare problema a economiei europene este ca aceasta este foarte rigida, si ca are un ritm foarte lent al adoptarii schimbarilor. Se observa miscarea foarte greoaie in reforma legislatiei si a aplicarii acesteia. Economia incepe insa sa aiba tendinte tot mai pronuntate ale capitalismului antreprenorial, deoarece se adopta legi care incurajeaza initierea de noi afaceri, iar Uniunea Europeana chiar le finanteaza pe cele de succes si care se incadreaza in programele de dezvoltare europeana.
Pentru ca Europa sa ramana o putere economica in continuare pe plan mondial, locuitorii trebuie sa se supuna schimbarii, sa se integreze in noul mediu economic si sa caute sa participe in mod activ la dezvoltarea Europei, ca economie. Cetateanul european trebuie sa devina intr-o mai mare masura antreprenor, si sa incerce sa isi dezvolte propriile idei, si sa obtina profit de pe urma acestora.